Stiti, vine un moment in viata cand toata “agenda” personala devine sufocanta. Atat de multe si de insipide sunt lucrurile ce o compun incat iti abandonezi si ultima portita de refugiu personal. Cam asa ceva s-a intamplat in cazul subsemnatului, vreme de vreo 2 luni de zile. Mai exact, au trecut 68 de zile de la data ultimei adnotari pe acest blog. Motivele? Sunt multe, insa majoritatea lor sunt relationate de implicatiile proprii in campul muncii care par a deveni imuabile. Si ca cercul vicios sa fie complet, “activitatile” desfasurate in ultimul timp si-au pus amprenta si asupra putinului timp liber care mai ramasese, valorificat pentru alte chestiuni. In acest mod, ypsican.ro, a fost lasat in paragina, insa doar fizic, si asta pentru ca subiectele si nevoia de critica sociala nu a subzistat absolut deloc. Ba mai mult, ele s-au amplificat pe masura ce zilele treceau si eu tot nu mai postam (vorba poetului).
In sfarsit, mare mi-a fost uimirea sa aflu ca sunt cativa internauti, blogger-hunteri, care mi-au atras atentia pe parcursul celor 68 de zile asupra faptului ca am neglijat grav postarile…
Revin astazi, cu o incercare timida (sper sa devina hotarata) de promisiune de a revitaliza acest spatiu virtual, fara sa ma mai abat de la misiunea pentru care a fost infiintat. In cele ce urmeaza, voi trata (pe scurt sau pe larg, dupa caz) subiectele mari care au guvernat opinia publica in ultima perioada precum si alte aspecte din propria-mi existenta…